The Best bookmaker bet365

Menu

Ultima MARE DRAGOSTE a lui Nicolae Manolescu

Criticul literar Nicolae Manolescu şi-a lansat, astăzi, o carte la Piteşti. Cartea se numeşte "Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc". Evenimentul s-a derulat la Biblioteca Dinicu Golescu.

Am venit la această lansare cu multe rezerve, fiind sătul de tot felul de "directori generali ai literaturii române" şi convins, oarecum, de inutilitatea criticii literare care parazitează dintotdeauna, de la altitudinea justificărilor academice, trăirile artiştilor.

În plus, sunt la vârsta la care, sătul fiind de "autorităţi" care vin călare pe cai înaripaţi să impună "canoane", de acolo, de la înălţimea "erudiţiei" lor, citesc o carte doar dacă-mi place sau îmi foloseşte cu-adevărat.

Ei bine, m-am înşelat amarnic!

A venit în faţa noastră un Nicolae Manolescu uman şi cald, vorbind despre literatura română ca un om care a citit, cu drag, nişte cărţi. De fapt - toate cărţile.

"Am citit de vreo câteva ori toată literatura română." Aşa s-a exprimat bătrânul critic literar!

 

Mi-a plăcut să-l aud spunând că trebuie cu toţii să ne întoarcem la text. La textul literar, pur şi simplu, acela care stă în pagină neintoxicat de viziuni academice de toată mâna (structuraliste, deconstructiviste etc.) şi să ne bucurăm, în timp ce citim, de frumuseţea limbii române. Acea frumuseţe care se pierde, încetul cu încetul. 

"M-am îndrăgostit de literatura română, acum, la bătrâneţe" - a mărturist Manolescu. Şi a vorbit ca un bărbat îndrăgostit: 

"Sunt unele pagini cu adevărat frumoase. Asta e tot ce pot să spun: frumoase. Citim pentru propria noastră bucurie şi satisfacţie intelectuală. Nu citim pentru altceva. Mie îmi place să citesc. Pur şi simplu, mă simt confortabil cu o carte în braţe."

Manolescu a mai spus că şcoala nu-şi face treaba. Elevii sunt puşi să inveţe despre cărţi pe care nu le citesc niciodată şi nu sunt lăsaţi să-şi dea examenele cu textele autorilor pe masă (romane sau poezii) 

"Profesorii nu-i lasă pe elevi cu textele pe masă. Sunt obsedaţi că elevii copiază. Ce să copieze? Textele autorilor? Nu. Le vor comenta şi asta e tot ce contează. Literatura este ceva ce citim şi, pe urmă, ne strângem şi discutăm. Asta este literatura. Am recitit, de curând, "Capra cu trei iezi" de Creangă. Am râs în hohote! Doamne ce am mai râs şi câte sensuri noi am descoperit!

Spuneţi-mi dacă există o viziune mai sănătoasă decât aceasta! Spuneţi-mi ce rost mai are critica, dacă un text, prin el însuşi, te face să râzi sau, eventual, să plângi.

"Problema nu sunt elevii, că nu citesc. Problema sunt dascălii" - a mai spus criticul literar.

Nicolae Manolescu nu a discutat numai despre literatură, ci şi despre Biserică.

S-a întrebat, spre nemulţumirea unei anumite părţi a publicului, ce căuta Patriahul Daniel la depunerea jurământului de către Klaus Iohannis şi şi-a exprimat speranţa că, totuşi, trăim într-un stat laic. 

"Românii se pretind credincioşi, dar nu ştiu ce înseamnă Crăciunul. Preotul, în Biserică, nu le spune niciodată astfel de lucruri simple."

Probabil că noua lucrare a lui Manolescu merită cumpărată. Oricum, se vede că este un om în care s-au limpezit lucrurile şi care a aruncat peste bord tot balastul inutil. În concluzie, pot spune că a fost o întâlnire reuşită, plină de naturaleţe între Manolescu şi cititorii săi de la Piteşti.     

Share

The best bookmaker bet365.artbetting.co.uk