The Best bookmaker bet365

Menu

Îi îmbrăţişez pe actorii argeşeni!

Îi îmbrăţişez cu drag pe toţi actorii argeşeni care au prostestat împotriva deciziei imbecile de mutare a Ansamblului Dorul (un ansamblu de dansuri şi muzică populară, care probabil că se ocupă cu dansurile şi cu muzica populară) în cadrul Teatrului Alexandru Davila.

Acest ansamblu - Dorul - funcţionează într-o instituţie de care nici măcar n-am auzit. Instituţia se numeşte - atenţie! - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş

Deşi sunt jurnalist de vreo 15 ani, habar nu am ce "conservă" şi, mai ales ce "promovează" această instituţie. Muzică populară? O fi.

Dar poate că e doar propria mea aroganţă cea care nu mă lasă să văd marile fapte de spirit ale respectivei instituţii, precum şi ecourile acesteia în societate. Poate că sunt eu un tip neinformat.

Instituţia pe care am numit-o - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş - e de stat. Funcţionează pe banii celor care îşi achită obligaţiile - către stat. Cine ar plânge dacă instituţia asta ar dispărea de pe faţa pământului - nu ştim.

În mod normal, dacă eşti o astfel de instituţie şi nu mai poţi întreţine un ansablu de muzică populară, nu-l transferi la altă instituţie. 

Managerial vorbind, fie desfiinţezi ansamblul. Fie te desfiinţezi tu.

De ce? Simplu. Pentru că nu poţi susţine o anumită cheltuială.

"Managerial vorbind" - hait, că am zis-o!  

Revenind la Teatrul Davila din Piteşti. Cică mai "conţine" o fanfară şi un cor

Habar n-aveam.

Şi nu-mi pun întrebări de genul - de ce? pentru ce? - convins fiind că, la astfel de întrebări, nu există un răspuns logic. 

Mă mir că rinocerii din dotare (ăia cu funcţii) n-au creat la Teatru şi o secţie a scriitorilor rataţi de literatură plângăcioasă (Piteştiul abundă în poeţi, poetese şi prozatori "geniali" pe care nu-i citeşte nici dracu'). O secţie de băgători de seamă cu aere de savanţi (avem doctori peste doctori - în orice). O secţie de yoga (tot la spiritualitate intră şi asta). Şi o secţie de spiritism local (unde să vină babe pricepute în folosirea tablei Ouija). 

În fond, bugetul judeţului Argeş a susţinut, decenii întregi, tot felul de inepţii.

Ca să redevin serios, trebuie să vă spun că Teatrul Davila din Piteşti ar putea fi un teatru stălucitor. 

Motivul? 

Îndeplineşte o condiţie esenţială: are actori incredibil de talentaţi.

Pe mulţi dintre ei îi cunosc. Şi, pentru efortul pe care îl fac de a urca pe scenă şi de a juca, le spun doar atât: îi iubesc şi îi respect. 

Nu este deloc simplu - în ţara care a abandonat educaţia, sănătatea şi cultura - să urci pe scenă şi să-ţi joci rolul. Daţi-vă seama ce efort uriaş este să-ţi înfrângi zilnic deziluziile, dezamăgirile, poate chiar greaţa şi să încarnezi un personaj literar! Jucându-ţi rolul, carnea şi sângele tău se mută într-o altă dimensiune. Uneori, îmi vine greu să cred că există pe lume oameni care au avut generozitatea să aleagă meseria de actor. Generozitate - fiindcă noi suntem aceia care, pentru un bilet ieftin, primim spectacolul dislocării unor oameni din condiţia lor şi mutarea, fie şi pentru câteva ore, în condiţia unui personaj imaginat.

Uneori, aceşti actori talentaţi, scârbiţi de modul în care este administrată scena, joacă prin pub-uri. Adică în zone private, unde se simt liberi. Unde nu simt în ceafă respiraţia paraziţilor numiţi cor, fanfară, ansambluri populare de dansatori.   

Ce nu are teatrul? Management. Conducere cu viziune. Probabil, nu are nici bani. Aud că nu s-au mai făcut angajări de ani de zile. Că actori vârstnici joacă roluri de tineri etc.  

Încă o dovadă pentru ceea ce spun este aceea că şi acum - în 2015, în secolul XXI - spectacolele teatrului Alexandru Davila din Piteşti sunt popularizate prin pictarea unor placaje (cu titlul piesei şi cu distribuţia) şi amplasarea acestor placaje prin centru, rezemate de stâlpii de iluminat public. Nu, nu e vreo decizie hipsterească, de popularizare "vintage". Atât se poate! 

Mai rămâne să-l angajeze pe unu' cu o goarnă care să strige în gura mare, în Piaţa Roşie: "Lume, lume, diseară vă aşteptăm la teatruuuuu....!"

Vă daţi seama cum arată managementul acestui Teatru? Ansamblul Dorul le mai trebuia.

După protest, actorii s-au dus să vorbească cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş: Constantin Polexe. 

Constantin Polexe violează limba română aproape cu fiecare frază pe care o rosteşte. E de notorietate. Nu ştiu ce o fi înţeles Polexe de la actori.

De fapt, puţină lume înţelege ce face - concret - Constantin Polexe pentru cultura argeşeană, timp de 8 ore pe zi, cât durează programul său de angajat al statului. 

E trist.

Atât de trist, încât mă gândesc că actorii piteşteni ar trebui să joace Rinocerii lui Eugene Ionesco în faţa Consiliului Judeţean. 

E trist pentru că şi dacă s-ar ajunge în această situaţie, tot n-ar înţelege nimeni nimic. Nişte rinoceri care nu se vor recunoaşte în piesă trebuie să facă burta mare aşezaţi pe nişte funcţii.

De admirat atitudinea actorilor argeşeni! 

De admirat că, după atâta timp, au avut atitudine!

(FOTO - ziarulargesul.ro)

Share

The best bookmaker bet365.artbetting.co.uk