The Best bookmaker bet365

Menu

Toate motivele pentru care LUMINIŢA BORTA şi BOGDAN CIOABĂ ar trebui să nu renunţe la lupta lor

După ce că era înecată în mediocritate şi provincialism, cultura argeşeană a luat-o razna complet. De la confuzia instituţională flagrantă (şi jenantă), până la ciocnirile de orgolii (care îmbracă inclusiv forma replicilor războinice pe Facebook), nu lipseşte nimic.

Totul a început de la protestul actorilor. Recapitulăm pentru persoanele care nu sunt în temă. Actorii argeşeni nu sunt de acord ca Teatrul Alexandru Davila (locul lor de muncă, de repetiţii şi de spectacole) să găzduiască ansamblul de dansuri populare "Dorul", după cum nu sunt de acord să găzduiască un cor şi o fanfară. După părerea mea, actorii au dreptate. Prea puţin contează ce instituţii au interesul să aducă cultura populară (de exemplu, hora şi sârba) într-un sediu al culturii de elită (unde ar trebui să se joace Shakespeare, Ionesco sau Goethe). Destul a fost că alte instituţii culturale din zona noastră au păcătuit, ani de-a rândul, prin inadecvare, de exemplu site-ul Centrului Cultural Piteşti care-şi făcuse un obicei, la un moment dat, să-l popularizeze pe primarul Tudor Pendiuc şi care, astăzi, face acelaşi lucru cu viceprimarii Cornel Ionică şi Laurenţiu Zidaru.

Oare trebuie să mutăm aceste obiceiuri (non-culturale) şi la judeţ? 

Dacă motivele pentru care vor să aducă sârba în Teatrul Alexandru Davila sunt cumva politice - mergând pe ideea că mai multă lume vine la un spectacol de muzică populară decât la o piesă de Shakespeare - atunci mă declar scârbit. Şi anticipez, încă de pe acum moartea unei instituţii cu adevărat importante a judeţului Argeş. Teatrul nu poate fi sediu de propagandă politică, după cum nu poate fi un loc al culturii facile. Sigur, dacă motivele nu sunt politice şi, la mijloc, sunt cu totul alte interese îmi cer scuze, că nu-mi cade blazonul. Sorry.

În Piteşti există, totuşi, un public uriaş care vrea să meargă la Teatru şi care are nevoie de spectacole de calitate. Acest public consumă teatru la Sibiu, la Bucureşti, la Craiova şi, mai nou, la Mioveni. În aceste zone s-a investit în teatru - şi asta se vede.

Iar noi suntem în situaţia de a-i determina pe politicieni să înţeleagă că puritatea unui teatru (care lucrează cu texte profunde, cu emoţii complexe, cu texte care presupun un nivel ridicat de hermeneutică pentru a fi puse în scenă) va fi graf afectată dacă instituţia va ajunge să fie asimilată sunetului de ţambal, de cimpoi şi de cobză. Eu nu dispreţuiesc cultura populară. Dar este elemnetar şi de bun simţ să înţelegem cu toţii că locul acestei culturi este în cu totul altă parte. Înţeleg că este deja vizat spaţiul Teatrului de Vară, abandonat de peste 20 de ani, situat în spatele Bibliotecii Judeţene. Şi înţeleg că, oricum, ansamblul "Dorul" nu este chiar un ansamblu atât de sărac din moment ce îşi permite să meargă în Coreea, în Mexic, în Indonezia şi aşa mai departe, pentru a reprezenta, cu onoare, Argeşul şi România. Gândiţi-vă numai cât costă drumurile, cazarea pentru dansatori, mâncarea - şi aşa mai departe!

Ei bine, spre deosebire de ansamblul "Dorul" care a reuşit să câştige numeroase premii şi distincţii în zone îndepărtate ale globului pământesc - şi îmi doresc să aibă, mai departe, la fel de mulţi bani să poată pleca peste hotare, în delegaţii cât mai numeroase - Teatrul Alexandru Davila îmi pare mult, mult, mult mai sărac. Nu ştiu de câte ori actorii argeşeni au plecat în asemenea turnee (dacă au făcut-o, sunt convins că au reprezentat judeţul cu aceeaşi onoare). Este o părere a unui om din afară, un simplu consumator de cultură. 

După părerea mea, Teatrul Alexandru Davila, aproape că se confruntă - şi asta de foarte mult timp - cu abandonul. Nu mai sunt angajaţi actori tineri. Directorul care-l conduce nu mai este, din păcate, chiar atât de dinamic, probabil că vârsta îşi spune cuvântul, alţii şi-ar dori să fiu mai dur, dar eu prefer să fiu politicos şi diplomat. Comunicarea şi marketing-ul lasă de dorit. Numărul de piese care se joacă este destul de redus. Şi probabil că investiţiile sunt mici.

Aceasta fiind situaţia, logic că publicului argeşean nu-i mai pasă de Teatrul Alexandru Davila. Cu excepţia actorilor. Acesta este punctul extrem de dureros. 

Luminiţa Borta - o actriţă superbă şi foarte talentată - a făcut bine fiindcă a iniţiat un protest de un asemenea răsunet. După mult timp, a coalizat actorii, i-a adus în faţa Consiliului Judeţean şi a cerut ceea ce vrem cu toţii: teatrul să rămână teatru.   

Bogdan Cioabă - un regizor de forţă - a făcut bine fiindcă a venit la conferinţa de presă a Consiliului Judeţean şi a reformulat acelaşi mesaj, într-un mod foarte ferm, angajându-se astfel, în faţa presei, că va proteja teatrul. 

Ar fi absurd - şi trist - să nu se ţină seama de poziţia acestor profesionişti şi să nu se ţină seama de piteştenii dezamăgiţi de modul în care se degradează, de câţiva ani încoace, ideea de teatru în special şi cultura locală în general.

Am auzit că Luminiţa Borta a fost ameninţată. Aud acum că este şi atacată. Este greşit. Profund greşit. În caz că că nimeni nu şi-a dat seama, aici este vorba de cultură. Şi nu asta este maniera în care se face cultura.  

În încheiere mai spun doar atât: piteştenii vor teatru. Vor cultură. Vor calitate. Bani sunt. Important este să fie investiţi corect. 

Luminiţa Borta şi Bogdan Cioabă - îi nominalizez pe ei, fiindcă ei au ieşit cel mai mult în evidenţă - ar trebui să nu se lase şi să lupte pentru Teatrul Alexandru Davila.

Eu, unul, am obosit să fac drumuri la Sibiu ca să văd "Faust"-ul în regia lui Silviu Purcărete şi Maestrul şi Margareta în regia lui Zoltán Balázs. Şi să mă întreb: oare de ce în Argeş nu se poate?

Share

The best bookmaker bet365.artbetting.co.uk