The Best bookmaker bet365

Menu

Florin Tecău: Lumea se schimbă. Va trebui să ne schimbăm şi noi o dată cu lumea

Florin Tecău este candidatul din partea PSD la Consiliul Judeţean Argeş. Am discutat, la "Opinii Libere", la Argeş TV, despre sănătate, despre proiectele de dezvoltare ale judeţului şi despre mentalitate. Am primit informaţii edificatoare. Din multe puncte de vedere. Unele dintre ele - în exclusivitate!

-Domnule Tecău, am să punctez obiectivele majore de dezvoltare a judeţului Argeş în perioada 2012 - 2020. Doi ani au trecut deja. Haideţi să vedem ce mai este valabil din ceea ce şi-a propus administraţia judeţeană... Este vorba de implementarea tehnologiei care generază energie ecologică, construirea a două conducte de apă care să lege nordul judeţului de sudul judeţului (una care pleacă de la Câmpulung şi ajunge la Topoloveni, cealaltă care pleacă de la Curtea de Argeş şi ajunge până la Costeşti), metroul de suprafaţă care leagă Piteştiul de Mioveni şi eterna temă legată de sănătate: Spitalul Regional. Sigur, mai sunt şi altele, dar din cele enunţate de mine, câte mai sunt valabile?

-Am să le iau pe rând. În privinţa energiei ecologice sunt mai multe variante. Panouri solare, energie eoliană... Ambele sunt cuprinse, încă, în strategia de dezvoltare a judeţului până în 2020, veţi vedea imediat în ce fel. 

Cele două conducte care vor lega nordul de sudul judeţului sunt în aşa fel gândite, încât să asigure apă, prin cădere liberă, din barajele din nord, în zonele în care această facilitate nu există. În felul acesta se poate asigura şi apa pentru platforma Cotmeana. De-a lungul acestor conducte, vrem să construim surse de energie verde, aşa încât gospodăriile din vecinătatea celor două conducte să aibă autonomie energetică. Este un proiect în fază incipientă. Dar cred că se poate susţine, în parteneriat cu investitori privaţi şi prin aportul fondurilor europene.

-Despre metroul care leagă Mioveniul de Piteşti se discută de vreo 8 ani. Până acum, nimic.

-Metroul uşor Piteşti-Mioveni a fost o temă de discuţie, chiar astăzi, la Universitatea din Piteşti. Iar săptămâna trecută m-am întâlnit cu directorul pe sud-estul Europei al investitorului japonez care se ocupă de întocmirea proiectului tehnic pentru acest metrou. Acesta a ţinut să facă prima vizită la Mioveni. Sediul său este în Slovacia. Ne-am întâlnit cu toate persoanele care lucrează la acest proiect. Acum suntem în etapa de a încheia studiul de fezabilitate. La Facultatea de Inginerie Mecanică de la Universitatea din Piteşti, am avut o întâlnire cu cei care ne-au asigurat documentaţia tehnică. Suntem în parametrii de timp pe care ni i-am propus, în legătură cu acest proiect. În Bulgaria, un astfel de metrou uşor leagă Sofia de aeroport. Efectul? Reducerea consumului de combustibil şi al noxelor cu 70%. 

-Spitalul Regional. Mai poate fi considerată o temă de actualitate? 

-Am să vă dezvălui, în exclusivitate, care sunt, în acest moment, discuţiile legate de spitale. 

Noi avem în Argeş două spitale strategice. Spitalul Judeţean şi Spitalul de Pediatrie. Spitale de Pediatrie sunt doar 5 în toată ţara. Sistemul de funcţionare al unui astfel de spital este destul de delicat, fiindcă trebuie să ai medici de o anumită specializare, trebuie să asiguri permanenţă la urgenţe. Cele două spitale - judeţean şi de pediatrie - trebuie să colaboreze. Am găsit înţelegere la cei doi manageri şi cred că cele două spitale, colaborând, pot furniza servicii medicale şi pentru judeţele limitrofe. Oltul şi Vâlcea, de exemplu, nu au secţie de pediatrie.

Dezvoltarea acestor spitale se poate face cu fonduri europene. Săptămâna trecută, am discutat acest aspect în şedinţa Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene. În următorul ciclu financiar sunt alocate, de la bugetul european, 400 de miliarde pentru spitalele din România. Cu aceşti bani se doreşte construcţia, la noi în ţară, a 4 mari spitale regionale: la Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova. Din păcate, cosntrucţia acestor spitale depăşeşte suma enunţată. Numai studiul de fezabilitate costă câteva sute de milioane. Atunci s-a decis ca aceşti bani să fie repartizaţi spitalelor strategice deja existente, pentru dotare şi modernizare. Mie mi se pare o idee bună. 

În ceea ce priveşte ideea de Spital Regional, mai este un aspect! Potrivit cerinţelor UE, un Spital Regional trebuie să aparţină de o universitate medicală. Acest gen de învăţământ superior nu există în Piteşti. 

-La această oră, ce investiţii sunt programate la cele două spitale?

-Ceea ce se face acum este finalizarea proiectului privind secţia de primire a pacienţilor la Spitalul Judeţean. O recepţie pentru pacienţi. Modernizăm secţia de chirurgie şi secţia de maternitate - investim anul acesta. Până în toamnă, vrem să începem şi modernizarea serviciilor ambulatorii din Spitalul Judeţean. 

La Spitalul de Pediatrie, vara aceasta va începe construcţia secţiei de primiri urgenţe care va fi dotată la ultimele standarde. 

-Pe fluxul de ştiri s-a titrat că au fosl alocaţi bani de la guvern pentru achiziţia unui angiograf la Spitalul Judeţean Argeş. Ce sumă a fost aprobată?

-Vreau să dau în premieră ştirea, la d-voastră în emisiune. Astăzi, prin hotărâre de guvern s-au aprobat sumele necesare pentru achiziţionarea unui angiograf la Spitalul Judeţean Argeş. Este vorba de 800.000 de euro. În perioada următoare vom începe demersurile pentru achiziţionarea acestui aparat. Şi sper ca în toamnă acest aparat să fie deja utilizat la spital. Analizele cardiologice vor fi făcute la un nivel avansat şi bolnavii vor beneficia de montarea de stenturi.

DOUĂ PROIECTE. Meşteri populari argeşeni, în Islanda. Digitalizarea presei antebelice            

-În jurul orei 14.00, astăzi (n.r. ieri, 16 aprilie a.c.) a avut loc o şedinţă extraordinară a CJ Argeş. Care au fost temele de discuţie?

-Au discutat două hotărâri cu privire la alocarea unor fonduri europene. Era nevoie de aprobarea CJ pentru a putea fi semnate la sfârşitul acestei săptămâni. 

Este vorba de un proiect semnat de Centrul Cultural Brătianu privind promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor argeşene - şi a fost desemnată ca ţară de promovare Islanda. Acest proiect se derulează pe parcursul a 12 luni, valoarea nerambursabilă fiid 15.000 de euro. Echipe de meşteşugari şi artişti populari vor avea un program de schimb cultural cu instituţii cultural-educative din Islanda. Această destinaţie este stabilită de UE.

Celălalt punct se referă la un alt proiect european, privind înfiinţarea unei biblioteci digitale - prima din judeţ şi printre primele din România. Va fi digitalizată şi presa veche, antebelică, păstrată la Biblioteca Judeţeană. Proiectul este în valoare de 80.000 de euro, pentru 12 luni. Directorul Bibliotecii Judeţene, domnul Sachelarie, este entuziasmat de acest proiect. Avem din partea sa tot sprijinul.

În toamna acestui an, ambele proiecte vor fi în derulare.

În schimbarea mentalităţii, mizez pe tineri

-Spuneţi-mi, dacă veţi ajunge preşedinte al CJ Argeş, care ar fi prima schimbare pe care doriţi s-o faceţi?

-Nu-mi doresc să schimb. Eu doresc să continui proiectele începute şi să le finalizez. În Argeş s-au finalizat multe investiţii şi proiecte. Trebuie să continuăm pe această linie, ţinta fiind aceea ca Argeşul să ajungă lider de regiune. 

-Argeşul lider de regiune... Pe subiectul regionalizării s-a aşternut tăcerea. Au existat câteva tentative. Nu s-a întâmplat nimic.

-Că vrem sau că nu vrem, această schimbare administrativă se va produce. Este o condiţie de dezvoltare. Momentul în care se va produce, trebuie să ne găsesacă suficient de dezvoltaţi, ca judeţ, încât să putem fi lideri regionali. Încă ceva: dezvoltarea nu înseamnă numai economie. Înseamnă şi viaţă socială, şi educaţie, şi sănătate, şi cultură, şi timp liber, şi tineret.

-Când vă întrebam ce schimbare aţi face ca preşedinte de CJ, mă gândeam - dar nu am formulat - la atât de necesara schimbare a mentalităţii.

-Mă provocaţi! Ca dascăl, vă spun că asta e cea mai grea schimbare. Omul trebuie determinat să accepte schimbarea şi să înţeleagă să trăiască în pas cu vremurile. Cred că singura şansă pe care o avem este să promovăm tinerii. Tinerii capabili. Ei pot opera schimbarea.            

-Sistemul educaţional. Mai degradat ca oricând!

-Şi nu numai. Educaţia în familie este la fel de deficitară. Oamenii nu mai au timpul necesar să stea alături de copiii lor şi să-i educe. Iar şcoala nu pria această sarcină. Nu supraveghează şi nu educă. Cred că aici programul judeţean de after-school, mai ales la nivelul învăţământului rural, va fi o variantă. În câţiva ani, de acum înainte, eu sunt convins că învăţământul va fi configurat altfel, pe alte baze decât cele pe care le ştim. Lumea se schimbă. Va trebui să ne schimbăm şi noi o dată cu lumea. Cum bine ştiţi, s-a dezvoltat o şcoală paralelă, a meditaţiilor. Este greşit! Aud despre mulţi profesori că nu-şi mai fac treaba la ore, sunt deja obosiţi. Trebuie găsită o altă variantă. În Grecia, de exemplu, există after-school după ore, un program de pregătire suplimentară.

-Teoretic, toţi suntem de acord cu desfiinţarea meditaţiilor. Profesorii tind să-şi facă mici şcoli private, la ei acasă. Dar sunt nevoiţi: au salarii prea mici.

-Aţi pus puntul pe i. Va trebui să ne batem pentru salariile profesorilor. Dar deja aceasta este o temă care trebuie dezbătută la un nivel mai înalt...

Share

The best bookmaker bet365.artbetting.co.uk