The Best bookmaker bet365

Menu

Hărțuirea la locul de muncă

Urmărind alinierea în cadrul lumii civilizate, România debutează, atât în sferă legislativă cât și în practică judiciară, a sancționa diversele forme de agresiune la locul de muncă.

Hărțuirea poate fi definită, în sens larg, ca un ansamblu de practici realizate de către o persoană supraordonată în sfera relațiilor de muncă, îndreptate împotriva unui grup sau a unui subaltern, agresiuni realizate în mod repetat, în vederea producerii unui scop injust.

Faptele de hărțuire cuprind, în general două varietăți.

Primul tip este cea denumită hărțuire psihologică, în practica vestică fiind cunoscută sub accepțiunea de mobbing.

Alături de aceasta vom întâlni ce-a de-a doua formă,  reglementată ca atare de norme speciale ce au ca obiect discriminarea.

Astăzi avem în atenție  descrierea primului tip de agresiune și anume hărțuirea psihologică sau mobbingul, zilele viitoare dedicându-le hărțuirii în forma discriminării.

Psihicul este cunoscut ca fiind complexul de reacții umane produse ca urmare a  stimulilor aplicați pe parcursul existenței.

Din această perspectivă, hărțuirea psihologică reprezintă cel mai des tip de agresiune în cadrul relațiilor de muncă.

Mobbingul” cuprinde acele practici de natură a aduce atingere psihicului angajatului în vederea determinării anumitor  reacții ce nu au nicio legătură cu modul de realizare a sarcinilor de serviciu, reacții prejudiciatoare persoanei supuse acestei forme de delict civil.

Modalitatea de realizare cuprinde fapte de genul: variații nejustificat de mari a volumului de lucru acordat, blocarea formelor de comunicare normale în organizatie cu privire la persoana indezirabilă,  intimidarea, sistarea mijloacelor de realizare a sarcinilor de serviciu, izolarea,  utilizarea unor modalități de adresare total nepotrivite, blocarea mijloacelor de normal acces la formulele de premiere specifice organizației, obligarea desfășurării de activități într-un mediu  evident inadecvat, manipularea s.a.m.d.

Autorul faptelor abuzive urmărește astfel, a determina în reacția  subordonaților sau subordonatului indezirabil a unei reacții psihologice privind  renunțarea la anumite drepturi câștigate, la abandonarea unor forme de asociere de tip sindical, la parasirea locului de muncă prin demisie s.a.m.d. 

Totodată, făptuitorul poate urmări ostracizarea sau discreditarea unui angajat sau a unui grup de angajati în raport cu ceilalți membri ai companiei.

Formele legale de sancționare a mobbingului decurg din aplicarea normelor Directivei cadru 89/31 a Consiliului Europei din 12 iunie 1989 cu referire la securitatea si sănătatea în muncă, principii preluate și în cadrul textelor codului muncii.

Totodată, intrând în sfera delictuală, hărțuirea psihologică  atrage  aplicarea normelor codului civil cu referire la  reglementarea condițiilor de aplicare a instituțieri răspunderii.

Pasivitatea mamangementului companiei față de aceste practici conduce în final , prin aplicarea coroborată a tuturor acestor reglementări, la sancționarea  organizației pentru abuzul comis în interiorul structurilor sale.

http://www.legalasist.ro/

 

 

Share

The best bookmaker bet365.artbetting.co.uk